Biblioteca comunala se afla in Bucium centru de comuna mai exact in cladirea Primariei, detine un numar de peste 12200 volume din diverse domenii ale cunoasterii la care au acces toti locuitorii comunei.
In luna septembrie a fiecarui an in colaborare cu Scoala generala Ion Agarbiceanu organizeaza „Zilele Ion Agarbiceanu”.
Cele doua scoli generale cu clasele I – VIII din Bucium au cate o biblioteca scolara care deserveste elevii si cadrele didactice din aceste scoli.
Scoala generala Ion Agarbiceanu din Bucium, centru de comuna este gazda unei expozitii etnografice, cu caracter permanent, a caror exponate sunt mai ales obiecte din minerit, casnice si manuscrise din Agarbiceanu.
Pe frontispiciul acestei scoli se afla un medalion lucrat in cupru cu portretul lui Ion Agarbiceanu, iar cele doua placi din marmura consemneaza ca incepand cu anul 1995 scoala din Bucium Sasa va purta numele „Ion Agarbiceanu”.
Discotecile in comuna se organizeaza in special de firme private in satele Bucium centru si Bucium Sat, dar si la Caminele culturale, acestea din urma organizeaza in special „Hore Taranesti”.
In ceea ce privegte portul buciumanilor, mai ales cel vechi, se remarca printr-o mare valoare artistica, influentand intreaga regiune in ceea ce priveste stilul si motivele sale.
In secolul XIX Buciumul era renumit ca centru de cojocari.
Caracteristic pieselor lucrate in Bucium sunt decorul marunt, culoarea predominant neagra a ornamentului, intrerupta din loc in loc de mici puncte rosii, galbene ai albastre si prezenta firului de buritas aurit.
Costumul femeiesc purtat si astazi, aparut inca in secolul al XVIII-lea, pastreaza din portul barbgtesc: camasa, zodia si pieptarul.
Camasa desprinsa de poale este cusuta cu fir de matase negru, avand motive vegetale stilizate in tehnica „de dupa ac” plasate pe guler, peste cot si la fodori (mangete). Peste poalele albe se poarta catrinte rosie, ingusta, tesuta si decorata cu vergi galbene si albastre, iar in fata sort. negru de matase sau catifea brodat cu motive florale multicolore. Peste camasa se poarta pieptarul de piele, despicat, decorat compact cu motive vegetale stilizate in culoare neagra si puncte tricolore, iar pe cap basma neagra brodata multicolor pe margini.
Costumul barbatesc este mai simplu, alcatuit din camasa cusuta cu fir de mstase negru: la guler, piept si pumari (in acelasi stil vegetal ca la femei), cioareci strimti cu dunga albastra pieptar infundat, serpar lat, laibar din panza alba, palarie cu snur impletit din fire de aursi argint si cu cizme inalte din piele cusute pe margini cu fir tricolor.
In prezent nu se mai lucreaza cojocarie doar tesutul mai este prezent in unele gospodarii.
